The overall aim of the project is to improve the access to basic and quality social services for 150 immigrants (asylum seekers and beneficiaries of a form of protection in Romania).

Specific objectives:

1. Developing  in  the first month of the project an assistance program that meets the needs of beneficiaries, that is complementary to the services offered by GII and is correlated with the development and application of appropriate tools for social assistance in accordance with legal standards;
2. Providing a kit of integrated services among 150 asylum seekers and beneficiaries of a form of protection in Romania, focusing on vulnerable groups (unaccompanied children, single mothers, disabled persons, elderly unaccompanied persons);
3. Increased access to complex educational services for 50 children from GII centers or in foster care by participating in an educational program conducted during the school year;
4. Increasing opportunities for integration and improving living standards by developing in the first 3 months of project of a support network project for 15 single mothers from among the target group and their families;
5. Increased access to social insertion services for 4 persons with disabilities in the target group, by developing employability workshops twice a month;
6. Improving living conditions for 30 people without financial possibilities from the target group (elderly, relocated refugees, etc.) by integrating them in the socio-medical units or access to rented housing;
7. Increasing employability opportunities in the labor market in the first 6 months of the project for 25 people who have received a legal form of protection in Romania;
8. Developing the skills of 50 employees who are involved in the provision of services to the project beneficiaries (social workers, psychologists, GII officers, medical personnel, personal care)in order to provide quality services, through monthly training sessions aimed at understanding the needs and peculiarities of socio -psiho-cultural direct beneficiaries of the project and by training in the social field;
9. Providing equal opportunities for 150 people in the target group and preventing their discrimination within the community and various institutions they come in contact with;
10. Strengthening an inter-network for supporting and monitoring the target group of the project by attracting at least 10 partners / collaborators (public and private) until project completion;
11. Increasing inter-connections and community awareness to the issue of  refugees by organizing monthly cultural and artistic events in which will be involved at least 30 persons from the target group;
12. Increasing the capacity of granting effective social services to the target group, following  an exchange of experience and good practices during a visit to a donor country or in the EU for a team of representatives of the applicant and partners;
13. Organizational Development Objective 1: Developing organizational human resources by attracting at least 20 new volunteers and by the access of the staff and volunteers to at least 3 training courses / trainings throughout the project;
14. Organizational Development Objective 2: Providing, at the organization level, during the project, at least 3 types of new social services.

Beneficiaries of the project are:

– 150 vulnerable immigrants, people who obtained a form of protection in Romania or asylum seekers;
80 of these persons are housed in the Centre for Accommodation and Procedures for Asylum Seekers, subordinated to GII Bucharest; 10 are minor unaccompanied children living currently in foster care and family centres subordinated to DGASMB; and the rest are refugees or asylum seekers registered at GII who did not request accommodation in the centers of the Inspectorate. Most of them are Siryan refugees, plus about 40 persons from Burma (resettled refugees), facing great integration difficulties. Other refugees are from Afghanistan, Pakistan, Iran, Iraq, Palestine, Sudan and other countries in Africa, Asia and Eastern Europe. Over half of these people show other forms of vulnerability, having a poor economic situation or being part of groups at risk (minors, unaccompanied minors, disabled people, elderly persons, pregnant women, single parents with their minor children, victims of human trafficking, persons with mental disorders, persons who have undergone torture, rape or other serious forms of psychological, physical or sexual violence, or being under other special circumstances similar to those mentioned).

Children, especially, are very affected, given the fact that, besides the negative effects of family separation and refugee status, are added the effects of institutionalization in orphanages where conditions for integration are major, and they are often rejected and in many cases it happens to run away. Access to education for children and also to vocational training courses is low, because of language and cultural barriers and also because of the lack of knowledge of the opportunities they can access. Most beneficiaries that are able to work encounter major obstacles in terms of employment. Many of them claim difficulties in cultural adaptation, respect for their habits, problems of discrimination and intolerance. Most of them also do not access services they could benefit from, especially because they are not aware of these services, who is providing them, and what are the procedures in order to access them; besides all of these they have a strong reluctance due to the fear and insecurity to find themselves in  an alien space , often perceived as hostile.

The project approaches the issue of vulnerable groups of refugees and asylum seekers, especially the ease of their access to quality social services and how these services can be adjusted to meet the needs of the target group, maintaining in the main timeits quality standards .

What we are proposing within the project is that social services be offered as an integrated kit, covering all areas of interest (social, educational, labor market integration, psychological, medical, anti-discrimination); such an integrated approach, offered exactly at the place in which the refugees and asylum seekers are housed, increases the opportunities of their access to the services.

The beneficiaries of the project will be selected on the recommendations of the General Inspectorate for Immigration, primarily from the Center for accommodation and procedures for asylum seekers and between the persons in  the GII database, living outside centers. Concerning refugee children,  in the selection process, in addition to GII, will be also consulted GDSCCP in order to obtain information regarding the centers in which the children are living, and also socio-behavioral details and integration details, etc.

The beneficiaries are mainly engaged in person in providing social, psychological, educational, medical, and legal services ( by nurses and social workers), and by GII officers integration. There are also aimed representatives of agencies concerned with employment, professional trainers and prospective employers. The main activities in which these beneficiaries will be involved  refer to trainings, round tables, presentations and seminars in which:
– Will acquire new skills regarding working with asylum seekers and refugees;
– Will gain information on the status of the main beneficiaries of the project and difficulties that they are facing;
– Will develop a non discriminative attitude,  of acceptance of cultural diversity and to adapt to the target group;
– Will participate in the development of strategic directions which will allow to increase the acces of the project envisaged group to social services and higher chances of integration;
– Will participate in professional training courses certified  in social work, multicultural communications, management of issues and interaction with vulnerable people in providing quality social services.


Scopul general al proiectului îl reprezintă îmbunătățatirea accesului la servicii sociale de bază și de calitate pentru 150 de imigranți (solicitanți de azil si beneficiari ai unei forme de protecție în România).

Obiectivele specifice:

  1. Dezvoltarea în prima lună de proiect a unui program de asistență adaptat cerințelor beneficiarilor, complementar serviciilor oferite de IGI, corelat cu dezvoltarea și aplicarea de instrumente adecvate de asistență socială în conformitate cu standardele legale;
  2. Oferirea unui complex de servicii integrate în rândurile a 150 de solicitanți de azil sau beneficiari ai unei forme de protecție în România, cu accent pe categorii vulnerabile (copii neînsoțiți, mame singure, persoane cu handicap, bătrâni singuri);
  3. Creșterea accesului la servicii educaționale complexe pentru 50 de copii din centrele IGI sau din centre de plasament, prin participarea la un program educațional desfășurat pe parcursul anului școlar;
  4. Creșterea oportunităților de integrare și îmbunătățirea nivelului de trăi prin dezvoltarea în primele 3 luni de proiect a unei rețele de suport pentru 15 mame singure din rândul grupului țintă și pentru familiile acestora;
  5. Creșterea accesului la servicii de inserție socială pentru 4 persoane cu dizabilități din grupul țintă, prin dezvoltarea unor ateliere bilunare de inserție;
  6. Îmbunătățirea condiților de trai pentru 30 de persoane din grupul țintă fără posibilități materiale (vârstnici, refugiați relocati, etc) prin integrarea în cadrul unor unități socio-medicale sau acces la locuințe închiriate;
  7. Creșterea șanselor de angajare pe piață muncii în primele 6 luni de proiect pentru 25 de persoane care au primit o formă legală de protecție în România,
  8. Dezvoltarea abilităților a 50 de angajați implicați în furnizarea de servicii beneficiarilor proiectului (asistenți sociali, psihologi, ofițeri IGI, personal medical, personal de îngrijire) de a oferi servicii de calitate, prin sesiuni lunare de training ce vizează înțelegerea necesităților și particularităților socio-psiho-culturale ale beneficiarilor direcți ai proiectului și prin formări în domeniul social;
  9. Asigurarea de șanse egale pentru 150 de persoane din grupul țintă și prevenirea discriminării acestora în cadrul comunității și diferitelor instituții cu care vin în contact;
  10. Consolidarea unei rețele intersectoriale de sprijin și monitorizare pentru grupul țintă al proiectului, prin atragerea a cel puțin 10 parteneri/colaboratori (publici și privați) până la încheierea proiectului;
  11. Creșterea conexiunilor intercomunitare și sensibilizarea comunității la problematică persoanelor refugiate în urma organizării lunare de manifestări cultural – artistice în care vor fi implicate cel puțin 30 de persoane din grupul țintă;
  12. Creșterea capacității de acordare a unor servicii sociale eficiente pentru grupul țintă în urma schimbului de experiență și bune practici în cadrul unei vizite într-o țară donatoare sau din UE pentru o echipă formată din reprezentanți ai solicitantului și partenerilor;
  13. Obiectiv dezvoltare organizațională 1: Dezvoltarea resurselor umane organizaționale prin atragerea a cel puțin 20 de noi voluntari și prin accesul angajaților și voluntarilor la cel puțin 3 cursuri de formare/traininguri pe parcursul proiectului;
  14. Obiectiv dezvoltare organizațională 2: Acreditarea la nivelul organizației pe parcursul proiectului a cel puțin 3 tipuri de servicii sociale noi.

Beneficiarii proiectului sunt reprezentați de:

– 150 de imigranți vulnerabili, persoane care au obținut o formă de protecție în România sau solicitanți de azil;

Dintre aceste persoane, circa 80 sunt găzduite în Centrul de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil subordonat IGI din București, 10 sunt copii minori neînsoțiți aflați actualmente în centre de plasament și familiale din subordinea DGASMB, restul fiind refugiați sau solictanți de azil înregistrați la IGI, care nu au solicitat cazare în centrele Inspectoratului. Cei mai mulți sunt persoane refugiate din Siria, la care se adaugă un efectiv de circa 40 de persoane din Birmania (refugiați relocați), care se confruntă cu mari dificiultăți de integrare. Alți refugiați provin din Afganistan, Pakistan, Iran, Irak, Palestina, Sudan și alte țări din Africa, Asia și Europa de est. Peste jumătate dintre aceste persoane prezintă și alte forme de vulnerabilitate, având o situație economică precară sau făcând parte din categorii expuse riscului (minorii, minorii neînsoțiți, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinții singuri însoțiți de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele cu afecțiuni mintale, persoanele care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violență psihologică, psihică sau sexuală, ori aflate în alte situații speciale, similare celor menționate). Copiii, în special, sunt foarte afectați, dat fiind că pe lângă efectele negative ale separării de familie și statutului de refugiat se adaugă și efectele instituționalizării în centre de plasament în care condițiile de integrare sunt majore, unde sunt adesea respinși și de unde se întâmplă să fugă în multe cazuri.  Accesul la educație în cazul copiilor, precum și la cursuri și formări profesionale este redus, atât din cauza barierelor de limbă și cultură, cât și din cauza necunoașterii oportunităților pe care le pot accesa. Majoritatea beneficiairilor apți de muncă întâmpină obstacole majore în ceea ce privește angajarea. Mulți dintre ei reclamă dificultăți în ceea ce privește adaptarea culturală, respectul față de obiceiurile lor, problem legate de discriminare și intoleranță. De asemenea, majoritatea nu accesează serviciile de care ar putea beneficia, mai ales pentru că nu cunosc aceste servicii, cine le oferă, care sunt procedurile de accesare; la acestea se adaugă și o reticență puternică determinată de teama și nesiguranța de a se află într-un spațiu străin, adesea perceput ca ostil.

Proiectul abordează problematică grupurilor vulnerabile de refugianti și solicitanți de azil, în special în ceea ce privește facilitate accesului lor la servicii sociale de calitate precum și modul în care aceste servcii pot fi ajustate să răspundă nevoilor grupului țintă, păstrându-și în același timp standardele calitative.

Ceea ce propunem în cadrul proiectului este ca serviciile sociale să fie oferite sub formă unui complex integrat care să vizeze toate ariile de interes (socială, educațională, de integrare pe piață muncii, psihologică, medicală, de anti-discriminare); o astfel de abordare integrată, oferită chiar în cadrul locației unde sunt găzduiți refugiații și solicitanții de azil sporește șansele de acces ale acestora la servicii.

Beneficiarii proiectului vor fi selectați în urmă recomandărilor Inspectoratului General pentru Imigrări, în primul rând din cadrul Centrului de Cazare și proceduri pentru solicitanții de azil, precum și persoane inregistare în bază de date a IGI care locuiesc în afară centrelor. În ceea ce privește copiii refugiați, în procesul de selecție va fi consultată, pe lângă IGI, și DGASPC-urile, în vederea obținerii de informații privind centrele în care se află copiii, detalii socio-comportamentale, detalii de integrare, etc.

Beneficiarii sunt în special personal implicat în furnizarea de servicii sociale (asistenți și lucrători sociali), psihologice, educaționale, medicale, juridice, precum și ofițeri IGI de integrare. De asemenea sunt vizați reprezentanți ai agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, formatori profesionali și potențiali angajatori. Principalele activități în care vor fi implcati acești beneficiari se referă la formări, mese rotunde, prezentări și seminarii în cadrul cărora:

– vor dobândi abilități noi în ce privește lucrul cu persoanele solicitante de azil și refugiate;

– vor dobândi informații privind statutul principalilor beneficiairi ai proiectului și difcultăților cu care aceștia se confruntă;

– vor dezvoltă o atitudine non-discriminativă, de acceptare a diversității culturale și de adaptare la cerințele grupului țintă

– vor participa la elaborarea unor direcții strategice care să permită creșterea accesului grupului vizat de proiect la servicii sociale, dar și șanse mai mari de integrare;

– vor participa la cursuri de formare profesionale atestate în domeniul asistenței sociale, comunicare multiculturală, gestionarea problemelor și interacțiunea cu persoanele vulnerabile în vederea oferirii unor servicii sociale de calitate.

Comunicat de presa – Punti catre speranta



Fundația Scheherazade sărbătorește Ziua Internațională a Refugiaților

București, 18.06.2015: Fundaţia Scheherazade, în parteneriat cu Inspectoratul General pentru Imigrări (I.G.I.), Ministerul Afacerilor Externe, Primăria Municipiului București organizează evenimentul Ziua Internațională a Refugiaților pe data de 18 iunie, începând cu ora 17:30, la Muzeul Țăranului Român. Cu această ocazie, Fundația Scheherazade va lansa proiectul  “Punţi către speranţă – acces la servicii sociale de calitate pentru solicitanţi de azil şi persoane cu o formă de protecţie în România”. 

Proiectul este finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România, cu suma de 138.250,00 euro. Durata proiectului este de un an de zile, în perioada 01.05.2015 – 30.04.2016. Obiectivul general al proiectului constă în îmbunătățirea accesului la servicii sociale de bază și de calitate pentru 150 de migranți vulnerabili (solicitanți de azil și beneficiari ai unei forme de protecție în România). Accesul la serviciile sociale al acestui grup e îngreunat de deficiențele privind monitorizarea cazurilor, centralizarea datelor, utilizarea de instrumente adecvate, rigiditatea legislative și barierele de comunicare. Colaborarea cu IGI și DGASMB garantează o abordare de succes și corespunzătoare standardelor de calitate.

Activităţile principale vizează dezvoltarea unui program de asistență și furnizare de servicii sociale adaptate, bazat pe o evaluare a nevoilor beneficiarilor și serviciilor insuficient acoperite; informarea și formarea personalului din instituții publice care lucrează cu persoane din grupul țintă. De asemenea, pe parcursul proiectului vor fi derulate activități de integrare prin artă, conservarea identității culturale și conexiuni cu comunitățile de origine din România, precum și schimb de bune practici și transfer de experiență cu organizații publice și nonprofit din Norvegia.

România a înregistrat anul trecut 1.506 cereri de azil – conform statisticilor de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Cu un număr de 614 cereri de azil, cei mai mulți solicitanţi de azil sunt de origine siriană, fiind urmați de solicitanți de origine irakiană, iraniană și palestiniană.  Un număr de 713 de persoane au primit statut de refugiat sau o altă formă de protecţie, cei mai mulți provenind din Siria. Între 1 ianuarie – 31 mai 2015, un număr de 719 persoane au solicitat azil, dintre acestea, 343 provenind din Siria, 120 din Irak și 21 din Ucraina.

Despre Fundaţia Scheherazade  

Fundația Scheherazade a fost înființată în anul 2007 și este o organizație neguvernamentală, apolitică, nonprofit, care în momentul de față joacă un rol active pe scena vieții publice din România, sprijinind și pledând pentru drepturile copiilor și tinerilor dezavantajați.

Misiunea Fundaţiei Scheherazade este de a ajuta copiii din toate mediile, indiferent de rasă, religie sau sex, prin construirea de parteneriate stabile şi durabile cu Guvernul, sectorul privat şi societatea civilă.

Fundația Scheherazade, care se dedică îmbunătățirii serviciilor medicale, promovării dreptului la viață și susținerii protecției copilului, crede cu tărie că succesul vine dintr-o comunicare constructivă a ideilor, aspirațiilor, convingerilor și problemelor. Cele mai importante proiecte ale fundației sunt: Renovarea Spitalului de Copii ”Marie Curie”; Renovarea Ambulatoriului pentru Copii din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța; Campania de strângere de fonduri pentru reabilitarea Spitalului ”Sfânta Maria” din Iași; Proiectul ”Un drum în viață: Bucșani – între București și Europa! Servicii sociale pentru copii și tineri din mediul rural din județul Giurgiu”.

Pentru mai multe detalii vă invităm să ne contactaţi:

Andreea Prisăcariu – Asistent Comunicare si Obţinere Fonduri

Fundaţia Scheherazade


Str. Roma 38, Sector 1, Bucureşti

Tel: +40 720 014 898, Fax: +40 21 2312895


Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org



Pliant modificat-01 (Medium)


Pliant modificat-02 (Medium)


Fundația Scheherazade promovează, în cadrul proiectului „Punți către speranță”, diversitatea și multiculturalismul în societatea românească și încurajează conservarea identității culturale a persoanele care beneficiază de o formă de protecție pe teritoriul României, precum și a solicitanților de azil, prin manifestări culturale, întâlniri, consiliere și asistență socială, servicii psihologice și educaționale.



Raport Fundatia Scheherazade 2015

Pliant in limba araba despre beneficii

Pliant in limba araba – munca

Beneficii sociale pentru solicitantii de azil, refugiati si persoane cu protectie subsidiara

Dreptul la munca pentru solicitantii de azil, refugiati si persoane cu protectie subsidiara

Social benefits for the asylum seekers refugees and persons wit

The right to work of asylum seekers, refugees and beneficiaries


Pliant modificat-01 (Medium)



Pliant modificat-02 (Medium)

Galerie foto

Gala Scheherazade Punți către speranță:



Concertele copilăriei:



Seara siriană:



Photo Gallery


1. Activități pregătitoare ale proiectului

– Setarea echipei de proiect.  La începutul proiectului se va realiza o întâlnire cu întreaga echipă și reprezentanți din partea partenerilor și vor fi planificate acțiunile în cadrul proiectului, în corelație cu graficul activităților, precum și implicarea fiecărui partener.

– Selectarea beneficiarilor se va realiza în prima lună de proiect precum și lunar odată cu finalizarea procedurii de recunoaștere a unei forme de protecție sau odată cu depunerea unor noi cereri de azil.

2. Dezvoltarea unui program de asistență și furnizare de servicii sociale adaptat, bazat pe o evaluare a nevoilor beneficiarilor și serviciilor insuficient acoperite.

–  Servicii de consiliere și asistență socială și psiho-socială.

–  Servicii de suport educațional pentru copii beneficiari ai unei forme de protecție și solicitanți de azil.

–  Activitățile de educație și recuperare școlară asigură creșterea accesului la educație pentru copiii și tinerii beneficiari de azil, aceste servicii având ca țintă finală prevenirea abandonului școlar și îmbunătățirea rezultatelor școlare ale copiilor.

–  Activitățile de educație non-formală, extracurriculară contribuie la dezvoltarea copiilor și valorificarea aptitudinilor acestora, creșterea gradului de cultură, promovarea diversității culturale.

– Servicii destinate creșterii accesului pe piață muncii pentru persoanele beneficiare apte de muncă.

– Dezvoltarea competențelor antreprenoriale pentru a crește șansele inițierii unor microafaceri.

– Stabilirea unei rețele de companii care să permită dezvoltarea de activități tip job shadowing pentru persoanele din grupul țintă.

– Contactarea unei Agenții private de recrutare și plasare pe piață forței de muncă pentru persoanele din grupul țintă, care să asigure identificarea de posturi vacante și medierea legăturii cu angajatorii.

3. Informarea și formarea personalului din instituții publice care lucrează cu persoane din grupul țintă.

4. Activități de integrare prin artă, conservarea identității culturale și conexiuni cu comunitățile de origine din România.

5. Acțiuni de promovare și diseminare a rezultatelor proiectului.

6. Schimb de bune practici și transfer de experiență.

7. Activități de dezvoltare organizațională.



1. Preparatory activities of the project

Setting the project team. At the beginning of the project there will be a meeting with the whole team and representatives from partners and actions will be planned in the project, in line with the schedule of activities and the involvement of each partner.

Selection of beneficiaries will be made in the first month of the project and also monthly with the completion of the procedure for granting a form of protection or with the submission of new applications for asylum.

2. Developing a program of assistance and provision of social services, adapted and based on an assessment of the needs of beneficiaries and services insufficiently covered.

– Advisory services and social and psychosocial assistance.

– Educational support services for children having a form of protection and for the asylum seekers.

Remedial and educational school activities provide increased access to education for children and young asylum beneficiaries. These services have the purpose of preventing early school leaving and improving the educational attainment of children.

Non-formal and extracurricular education activities contribute to the children’s development and revaluation of their skills, increase the awareness of culture, and promote the cultural diversity.
– Services designed to increase access to employment for the beneficiaries who are able to work
– Develop entrepreneurial skills to increase the chances of initiating micro business.
– Establishing a network of companies for the development of job shadowing activities for the persons in the target group.
– Contacting a private recruitment and labor market placement Agency for the persons in the target group, aimed to ensure the identification of vacancies and mediating the link with employers.
3. Information and training the staff of public institutions working with people in the target group.
4. Integration activities through art, preservation of cultural identity and connection to the communities of origin in Romania.
5. Actions of promotion and dissemination of project results.
6. Exchange of good practices and exchange of experience
7. Organizational development activities.


Fundaţia Scheherazade, în parteneriat cu Inspectoratul General pentru Imigrări (I.G.I.) și Direcția Generală de Asistență Socială București desfășoară proiectul  “Punţi către speranţă – acces la servicii sociale de calitate pentru solicitanţi de azil şi persoane cu o formă de protecţie în România”. Proiectul se desfășoară în perioada 01.05.2015 – 30.04.2016

Proiectul „Punti către speranță – acces la servicii sociale de calitate pentru solicitanți de azil și persoane ce au primit o formă de protecție în Romania” al Fundației Scheherazade presupune dezvoltarea unui program integrat de servicii sociale standardizate pentru grupul țintă menționat, în continuă creștere în ultimii ani (1.499 cereri de azil în 2013). Accesul la servicii sociale al acestui grup e îngreunat de deficiențe privind monitorizarea cazurilor, centralizarea datelor, utilizarea de instrumente adecvate, rigiditatea legislative, barierele de comunicare. În special accesul la servicii de asistență socială, destinate integrării profesionale și educaționale este deficitar. De aici rezultă necesitatea proiectului, care își propune să asigure un acces adecvat, corespunzător particularităților de grup și non-discriminativ la servicii sociale de calitate, în corelație cu rezultatele Fondului ONG, pentru 150 de beneficiari, cu accent pe categorii cu vulnerabilitate dublă (copii instituționalizați, mame singure, bătrâni, persoane cu handicap, refugiați relocați). Parteneriatul cu IGI și DGASMB garantează o abordare de success și corespunzătoare standardelor de calitate.

Potrivit studiului UNHCR (Tendințe privind azilul 2013), la finalul anului trecut 45,2 milioane de oameni se aflau în situaţii de deplasare;  peste 15 milioane sunt refugiaţi, aproape un milion solicitanţi de azil. 46% din numărul total al refugiaţilor sunt copii, iar peste 21.000 de mii de cereri de azil au fost formulate de minori neînsoţiţi/separaţi de părinţi. 55% din numărul total de refugiaţi provin din cinci ţări afectate de război: Afganistan, Somalia, Irak, Siria şi Sudan.  Cu toate că Uniunea Europeană a stabilit un set de principii de bază privind integrarea socială a beneficiarilor unei forme de protecție pe teritoriul unei țări, unele dintre aceste principii nu sunt suficient abordate în cadrul programelor de integrare.

Din 1991 până în 2013, România a  înregistrat  peste 21.800 de cereri de azil, dintre care 3.450 de mii au primit o formă de protecţie pe teritoriul țării noastre. Conform statisticilor IGI, în 2013, Romania a înregistrat 1.499 de cereri de azil, cei mai mulți solicitanţi fiind de origine siriană, urmați de solicitanți de origine irakiană, iraniană și palestiniană.  811 persoane au obținut o formă de protecție în cadrul celor șase Centre regionale din țară, totalizând o rată de aprobare de peste 50%. Această rată extrem de ridicată în ceea ce priveşte acordarea unei forme de protecţie (statut de refugiat şi protecţie subsidiară) a însemnat creşterea unei presiuni asupra tuturor actorilor implicaţi în acordarea de asistenţă în cadrul programelor de integrare.  73,5% au statut de refugiat şi 26,5% protecţie subsidiară. Cea mai mare parte a străinilor cu o formă de protecţie în România este adultă, doar 2,5% având peste 65 de ani şi 20% fiind minori, respectiv 227 de copii. 246 persoane s-au înscris în programul de integrare, dar numai 70 persoane au finalizat acest program.

Cf. MIPEX (indicele european de integrare) în arii precum educaţia, cetăţenia şi participarea politică, României îi lipsesc  principii fundamentale care încep să devină normă în Europa cum ar fi: dubla cetăţenie, cetăţenia pe principiul jus soli, dreptul de vot şi accesul egal la educaţie. Serviciile sociale destinate acestei categorii de persoane nu beneficiază de un sistem comun, consolidat de monitorizare din partea statului sau organizațiilor, nici de indicatori statistici clari. Tocmai de aceea asistența socială oferită refugiaților este sporadică, nestructurată și nestandardizată. Grupurile care au o vulnerabilitate suplimentara (bătrânii, persoanele cu dizabilități, mamele singure, copiii, persoanele sărace) nu primesc o atenție specială, fiind abordate global.

Accesul la educație este restricționat de o serie întreagă de dificultăți: obstacole privind accesul la cursuri, durata scurtă a cursurilor de limba română, recunoașterea/ echivalarea diplomelor este problematică, iar dacă străinul nu are documente de studii nu există nicio variantă prin care să i se elibereze un certificat de competenţe.IMG_3384z

În ceea ce privește educația minorilor, fie din familiile de refugiați, fie minori neînsoțiți, din centrele de plasament aceștia nu beneficiază de asistența necesară pentru a se familiariza cu sistemul şcolar. Monitorizarea progresului după integrarea în sistem nu se face într-un mod sistematic. Inspectoratele în general nu au date minimale despre rata abandonului școlar sau despre copiii care finalizează un ciclu de învățământ. Ministerul Educaţiei nu dispune de un sistem de centralizare a datelor; conform  statisticilor inspectoratelor, la nivelul Municipiului Bucureşti, în anul şcolar 2012 – 2013 au fost înscriși 143 de copii din categoriile vizate de proiect.

Accesul la piață forței de muncă este foarte problematic, cu toate că acesta este vazut de UE ca principalul factor de integrare. Situția socio-economică şi asistenţa insuficientă îi determină pe refugiati  să accepte orice condiţii şi să presteze muncă nedeclarată. Condiţiile stricte ale legislaţiei muncii în România asociate cu documentele numeroase care sunt solicitate, demersurile anevoioase şi cheltuielile mai mari pentru angajator ce doreşte să ofere locul de muncă unui străin creează un context favorabil muncii la negru a străinilor. Începând din anul 2010, s-a înregistrat în urma controalelor  o creştere cu 14% a cazurilor de muncă la negru, în creştere cu 77% faţă de anul 2009 .

Asistenţa medicală, în afara celei de urgenţă este condiţionată de plata contribuţiei la asigurările de sănătate. Printre dificultăţile semnalate cu privire la accesul la serviciile medicale se numără faptul că la nivelul străinilor nu sunt cunoscute procedurile pentru a beneficia de asigurarea de sănătate, iar traseul: medic de familie – consultaţie la specialist – spital – este pentru majoritatea imigranţilor o necunoscută.

În ce privește cazurile de discriminare, rapoartele CNCD arata că, din 2002 până în 2012, numărul petițiilor în care au fost implicate persoane de altă naționalitate a crescut de la 1 la 49.

Proiectul abordează această problematică dificilă într-o manieră structurată pe tipuri de servicii, asigurând o viziune integratoare, cu accent pe grupurile cele mai vulnerabile de persoane cu o forma de protecție/solicitanți de azil. În abordarea sa, proiectul va ține cont de principalele recomandări ale celor mai recente rapoarte ale IGI și UNHCR.



Fundatia Scheherazade

Str. Roma 38, Bucuresti, Sector 1, Romania

Tel: +40 21 231 28 29

Fax: +40 21 231 28 95

E-mail: office@fundatiascheherazade.ro